Spot the Designer - Luiza Teodorescu/MALUTE

 
eu .jpg

Ce voiai sa fii cand erai mica?

Balerina. Dar nu era tipicul raspuns si vis al unei fetite, eu eram foarte serioasa, iubeam dansul, pianul ma hipnotiza, si totul se imbina perfect in balet. Dar nu am fost lasata de teama ca ma voi chinui prea mult si nu voi mai avea o copilarie normala. Am avut o copilarie normala, frumoasa chiar, dar as fi preferat sa pot alege eu, inca ma gandesc ce ar fi fost daca…

Cand ai inceput sa creezi bijuterii? Cum a aparut aceasta pasiune?

Dintotdeauna am fost fascinata de acest mod de infrumusetare si expresie, tin minte ca stateam lipita de vitrine si ma pierdeam in piesele expuse, gablont majoritatea, pe cand eram copil. Crearea de „bijuterii” a venit cu un proiect in care transformam obiecte reciclate si cele mai multe piese rezultate erau accesorii. Apoi am urmat un curs de initiere in bijuterie la Assamblage, asa mi-am descoperit pasiunea si de atunci nu m-am mai oprit.

Care a fost primul proiect sau piesa semnificativa pentru tine si din ce punct de vedere?

O brosa\pandantiv cu libelula, una adevarata, care a murit in fata mea si am simtit ca trebuie s-o pastrez intr-un mod special. Am realizat o piesa numita „Oda” in care vorbesc despre ce lasam in urma noastra, cu accent pe ultima faza, moartea. Am reprezentat trei tipuri de morti: vazuta – libelula, gasita – crenguta de sub copac, provocata – parul meu taiat. Desi vorbeste despre moarte, piesa este o oda adusa vietii prin ce ramane in urma ei, amintind ca sa mori inseamna sa fi trait.

Cum iti incarci bateriile? Ce alte pasiuni si interese creative ai?

Sunt pasionata de tot ce inseamna design si arta, filme artistice si carti sf, muzica electronica, si mai nou, de cateva luni, yoga;  nu stiu daca e neaparat un fel de a-mi incarca bateriile dar e ceva ce simt nevoia sa fac in fiecare dimineata, imediat dupa ce ma trezesc, mi se pare o tranzitie perfecta intre somn si ziua ce urmeaza. Cel mai mult ma relaxeaza natura si apa, in mod special.

Ce inseamna pentru tine legatura dintre traditie manufacturiera si design contemporan?

Cred ca pot exista una fara cealalta, o piesa contemporana nu necesita neaparat o tehnica traditionala pentru a putea exista, insa mai cred si ca daca ai niste tehnici de lucru traditionale deprinse, poti avea o mai mare libertate de creatie, cu cat mai vast bagajul de cunostinte, cu atat imaginatia isi va permite sa calatoreasca mai departe.

Exista o piesa autoportret care vorbeste cel mai mult despre tine?

Exista o colectie autoportret, prima mea colectie, IDNA, in care am creat piese cu parti din mine, fie la propriu sau figurat, plecand de la ideea ca atunci cand creezi ceva, lasi o parte din tine in acea piesa.

Ce material pe care nu l-ai folosit inca reprezinta o tentatie si o provocare?

Mi-ar placea sa lucrez cu platina, stiind ca este atat de diferita fata de argint si aur, as vrea sa vad cum se simte in mana atunci cand vreau s-o indoi, cum se transforma sub caldura focului, cat dureaza pana devine incandescenta si se transforma in lichid. Si tot legat de observarea procesului, cu sticla si portelan.

Cum vezi viitorul bijuteriei contemporane?

In continua schimbare, cu imaginatia si contributia fiecarui designer, va fi din ce in ce mai bogat in expresii artistice, concepte, tehnici inovatoare, influente din diferite domenii si abstractizari. Si, sa speram, ca va fi si un public din ce in ce mai numeros si pasionat de acest tip de arta purtabila cu povesti si mesaje in care te poti regasi si prin care iti poti exprima personalitatea.

Afla mai multe despre designer Luiza Teodorescu

 
Assamblage Association